Explorăm procesul diagnosticării ADHD, de la recunoașterea simptomelor la evaluarea clinică. Secțiunea abordează pașii diagnosticului, obiectivitatea acestuia și diferențierea de alte afecțiuni. Informații esențiale pentru a înțelege ADHD-ul aici.
Cercetările secolului 21 au identificat multe variante genetice legate de ADHD, deschizând calea spre înțelegerea biologiei și noi tratamente. Această recenzie examinează descoperirile, impactul lor asupra conceptului de ADHD și practica clinică, și legăturile genetice cu autismul și alte condiții.
Când auzim despre autism și ADHD, ne-am putea gândi la două moduri de a fi distincte, dar realitatea este mult mai complexă. Conform ultimelor manuale de diagnostic, o persoană care este autistă poate avea și ADHD și vice-versa.
ADHD-ul nu este un concept recent, ci o condiție medicală reală, observată încă din secolul al XVIII-lea, când deficitul de atenție a fost definit pentru prima oară de Dr Alexander Crichton.
Tulburarea Afectivă Bipolară de tip II și Tulburarea de Hiperactivitate cu Deficit de Atenție (ADHD) sunt afecțiuni distincte, dar pot avea caracteristici care se suprapun, în special la adulți, făcând diagnosticul diferențial să fie o provocare.
