Absența unei recunoașteri formale în DSM-5 sau ICD-11 nu înseamnă că acești termeni nu sunt utili în contextul clinic. Aceștia sunt folosiți pentru a descrie probleme reale experimentate de pacienți și pot ajuta la dezvoltarea strategiilor terapeutice individualizate.
Acești termeni reprezintă subiect de dezbateri în domeniul sănătății mintale, iar utilizarea lor necesită o abordare cuprinzătoare și nuanțată, luând în considerare contextul individual al fiecărui pacient și evitând stigmatizarea comportamentelor sexuale diversificate!
În era digitală, cu acces nelimitat la conținut online, inclusiv la pornografie, apare întrebarea cum navighează persoanele neurodivergente, în special cele cu ADHD, peisajul complex al sexualității.
Cu toate acestea, impactul ADHD asupra dezvoltării sexuale și comportamentului sexual este un domeniu mai puțin explorat. Cercetările recente dezvăluie o imagine complexă a modului în care persoanele cu ADHD își experimentează sexualitatea și relațiile intime într-o lume digitalizată (Soldati et al., 2021).
Un aspect important al acestei explorări este legătura dintre ADHD și hipersexualitate. Studiile indică faptul că un procent semnificativ dintre persoanele care se confruntă cu hipersexualitate prezintă și trăsături specifice ADHD (Soldati et al., 2021). Această asociere ridică întrebări despre modul în care caracteristicile ADHD, precum căutarea de noutate, dificultățile de autoreglare și tendințele spre comportamente repetitive, interacționează cu consumul de conținut pornografic.
Este esențial să abordăm această temă cu empatie și respect, recunoscând că ADHD este o variantă naturală a funcționării creierului, nu o “boală”. Totodată, trebuie să fim conștienți că persoanele cu ADHD se pot confrunta cu provocări specifice în gestionarea sexualității și a relațiilor intime (Bőthe et al., 2019).
Acest articol este inspirat din video-ul publicat de către Dr. R. A. Barkley pe aceeași temă:
Russ Barkley discută despre relația dintre ADHD, utilizarea problematică a pornografiei (PPU) și hipersexualitate. În această prezentare, el explică că studiile nu arată o relație clară și directă între ADHD și utilizarea excesivă a pornografiei sau comportamentele hipersexuale.
Mai degrabă, se pare că există o corelație între PPU și hipersexualitate, iar în cazurile în care oamenii cu ADHD prezintă aceste comportamente, există alți factori care contribuie.
Barkley menționează că persoanele cu ADHD care experimentează probleme de acest gen tind să aibă și alte trăsături:
- căutarea de senzații intense
- anxietate;
- experiențe de viață stresante;
- atașament anxios față de partener;
- depresie;
- probleme de identitate în relații.
Acești factori par să explice de ce unii indivizi cu ADHD pot prezenta comportamente problematice legate de sexualitate.
El subliniază că nu toți cei cu ADHD sunt predispuși la probleme legate de pornografie sau hipersexualitate. În loc să se presupună o legătură directă între ADHD și aceste comportamente, este necesar să fie luați în considerare alți factori psihologici și contextuali care pot influența aceste tendințe.
Dr. Barkley încurajează o înțelegere mai nuanțată și sugerează că generalizările pot duce la concluzii eronate despre persoanele cu ADHD. Vă invit să explorăm în detaliu aceste problematici, pornind de la studiile citate chiar de către Dr. Barkley, ca un punct de plecare în aspirația către această înțelegere nuanțată.
Cum influențează ADHD comportamentul sexual?
Cercetătorii au început să exploreze mecanismele prin care ADHD poate influența comportamentul sexual și consumul de pornografie. Această relație este complexă și implică factori precum anxietatea, depresia, experiențele traumatice din trecut și strategiile de coping (Niazof et al., 2019).
Cercetările au demonstrat o asociere semnificativă între simptomele ADHD și hipersexualitate, atât la bărbați, cât și la femei (Bőthe et al., 2019). Prevalența ADHD în rândul persoanelor cu hipersexualitate este ridicată, indicând o interacțiune complexă între aceste două aspecte ale experienței umane.
De exemplu, studiile arată că persoanele cu ADHD care au experimentat abuz sexual în copilărie pot prezenta o vulnerabilitate crescută la dezvoltarea hipersexualității (Niazof et al., 2019).
În mod surprinzător, subtipul predominant inatent al ADHD-lui (caracterizat prin dificultăți de concentrare) pare să fie mai frecvent asociat cu hipersexualitatea decât cel hiperactiv-impulsiv. Această descoperire subliniază importanța evitării stereotipurilor și necesitatea unei înțelegeri nuanțate a modului în care ADHD se manifestă (Niazof et al., 2019).
Persoanele cu ADHD și hipersexualitate pot manifesta caracteristici precum o dorință sexuală crescută, masturbare frecventă și o satisfacție sexuală scăzută. Este important de reținut că aceste diferențe nu indică neapărat o patologie, ci pot reflecta variații naturale în experiența sexualității (Bőthe et al., 2019).
Factori care contribuie la hipersexualitate
Relația dintre ADHD și hipersexualitate nu este una de cauzalitate directă. Alți factori pot contribui la această asociere, cum ar fi respingerea socială, dificultățile în relațiile romantice, “deficitul de recompensă” și problemele de atașament. Persoanele cu ADHD pot fi mai predispuse la respingere socială, ceea ce poate duce la utilizarea sexualității ca mecanism de coping.
Problemele în relațiile romantice pot contribui la hipersexualitate, iar “deficitul de recompensă” caracteristic persoanelor cu ADHD le poate face mai susceptibile la comportamente compulsive, inclusiv în sfera sexualității.
Nu în ultimul rând, dificultățile în formarea unui atașament securizant pot contribui la dezvoltarea hipersexualității, deoarece persoanele afectate pot căuta relații sexuale fără intimitate emoțională ca modalitate de a face față anxietății.
Este important să înțelegem că aceste diferențe nu indică neapărat o patologie, ci pot reflecta variații naturale în experiența sexualității (Bőthe et al., 2019). Atât bărbații, cât și femeile cu ADHD pot experimenta hipersexualitate, însă manifestările pot fi diferite. La bărbați, aproximativ 23% dintre cei care caută tratament pentru hipersexualitate au și ADHD. La femei, asocierea este prezentă, dar modelele comportamentale și motivațiile pot diferi (Niazof et al., 2019).
Auto-medicația și reglarea emoțională
Activitățile sexuale pot servi ca formă de autoreglare pentru persoanele cu ADHD, oferind o modalitate de a gestiona stresul și emoțiile dificile (Privara & Bob, 2023). Acest lucru se datorează “deficitului de recompensă”, care predispune la căutarea gratificării imediate (Niazof et al., 2019).
Persoanele cu ADHD se confruntă adesea cu respingere socială, dificultăți în relații și probleme profesionale. Comportamentele sexuale pot deveni o strategie de coping, oferind reducerea anxietății, validare, conexiune, distragere de la gânduri negative, stimulare și un sentiment de control.
Persoanele cu subtipul inatent al ADHD pot utiliza activitatea sexuală pentru a-și regla nivelurile de activare (Soldati et al., 2021). Introducerea metilfenidatului la persoanele tratate cu SSRI a redus comportamentele sexuale problematice, sugerând că îmbunătățirea funcționării dopaminei poate reduce nevoia de auto-medicație (Privara & Bob, 2023).
Influența altor condiții
Prezența altor condiții, cum ar fi depresia și anxietatea, poate influența relația dintre ADHD și hipersexualitate. Persoanele cu ADHD care se confruntă și cu anxietate sau depresie pot fi mai predispuse la hipersexualitate ca mecanism de coping (Soldati et al., 2021).
Problemele legate de stima de sine pot influența severitatea hipersexualității la persoanele cu ADHD, mai mult decât impulsivitatea sau deficitul de atenție (Privara & Bob, 2023). Hiperactivitatea cortexului prefrontal, observată la persoanele cu ADHD, poate contribui la nevoia crescută de stimulare sexuală. Unii cercetători sugerează că hipersexualitatea ar putea fi o încercare de autoreglare, activitatea sexuală servind la stabilizarea vigilenței (Privara & Bob, 2023).
Persoanele cu ADHD pot utiliza activitatea sexuală pentru a-și regla emoțiile, însă pot întâmpina dificultăți în a diferenția între nevoile emoționale și cele sexuale (Soldati et al., 2021). Integrarea experiențelor sexuale în conceptul de sine poate fi mai dificilă pentru persoanele cu ADHD, mai ales în contextul stigmei sociale (Privara & Bob, 2023).
Alți factori
Manifestările și interpretarea hipersexualității la persoanele cu ADHD pot fi influențate de factori culturali, precum normele sociale și atitudinile față de sexualitate (Zhang et al., 2022).
Suportul social și strategiile de coping adaptative pot avea un rol protector. Persoanele cu ADHD care beneficiază de sprijin și au dezvoltat mecanisme sănătoase de gestionare a stresului pot experimenta mai puține probleme legate de hipersexualitate (Zhang et al., 2022).
Conștientizarea și acceptarea propriilor tipare comportamentale pot ajuta persoanele cu ADHD să dezvolte strategii mai bune de autoreglare (Bőthe et al., 2019).
Manifestările hipersexualității la persoanele cu ADHD se pot schimba odată cu vârsta. Pattern-urile comportamentale pot deveni mai complexe, strategiile de coping se pot modifica, iar impactul asupra relațiilor poate varia (Soldati et al., 2021).
Hipersexualitatea poate afecta concentrarea și performanța academică sau profesională, amplificând dificultățile asociate cu ADHD. De asemenea, activitatea sexuală intensă și consumul de pornografie, mai ales în contextul utilizării internetului, pot perturba somnul, exacerbând simptomele ADHD și contribuind la menținerea comportamentelor problematice (Soldati et al., 2021).
Utilizarea problematică a pornografiei și ADHD
În era digitală, cu acces facil la conținut pornografic, cercetătorii observă tipare specifice în modul în care persoanele cu ADHD interacționează cu acest tip de conținut. Studiile arată că între 5% și 14% dintre utilizatorii de pornografie pot dezvolta un sindrom de “utilizare problematică a pornografiei” (PPU) (Zhang et al., 2022).
Pornografia online este atractivă pentru persoanele cu ADHD, deoarece este ușor accesibilă, anonimă, accesibilă financiar, din ce în ce mai acceptată social și o sursă de noutate și excitare. Printre factorii care contribuie la prevalența utilizării acesteia, se numără:
- Similar altor comportamente repetitive, consumul de pornografie poate fi o formă de “auto-medicație” pentru persoanele cu ADHD, ajutând la gestionarea emoțiilor și reducerea stresului (Privara & Bob, 2023).
- Reducerea plictiselii este un factor de risc pentru PPU la persoanele cu ADHD, care se plictisesc ușor și caută stimulare constantă (Privara & Bob, 2023).
- La persoanele cu ADHD, trăsături precum emotivitatea negativă și constrângerea pot influența asocierea dintre PPU și simptomele de hiperactivitate (Miner et al., 2016).
Diferențele de gen sunt notabile în ceea ce privește asocierea dintre ADHD și PPU:
- La bărbați, simptomele ADHD au o asociere mai puternică cu PPU, în timp ce la femei, asocierea este mai slabă.
- Influența factorilor religioși este diferită la femei, unde căutarea tratamentului pentru PPU este asociată cu practicile religioase, spre deosebire de bărbați, unde această asociere nu este semnificativă.
- Doar 3% dintre bărbații care caută tratament pentru PPU prezintă și ADHD (Soldati et al., 2021). Acest procent, mai mic decât cel observat în cazurile de hipersexualitate, sugerează că PPU și hipersexualitatea, deși corelate, pot avea mecanisme diferite la persoanele cu ADHD.
Atașamentul anxios
Hipersexualitatea și PPU pot fi legate de anxietate și dificultăți în formarea unui atașament securizant. Persoanele cu atașament anxios pot căuta relații sexuale fără intimitate emoțională pentru a face față anxietății (Privara & Bob, 2023).
Pentru persoanele cu ADHD și atașament anxios, pornografia poate oferi o intimitate percepută ca sigură, o modalitate de a evita vulnerabilitatea emoțională, un mecanism de auto-liniștire și o sursă de validare. Persoanele cu ADHD și anxietate socială pot fi mai predispuse să dezvolte atașamente online, inclusiv prin intermediul pornografiei (Zhang et al., 2022).
Tulburările de anxietate sunt frecvente la persoanele cu ADHD, creând un teren propice pentru comportamente sexuale problematice (Niazof et al., 2019). Anxietatea poate juca un rol important în menținerea comportamentelor sexuale problematice, intensificând nevoia de recompensă imediată, reducând capacitatea de a dezvolta strategii de coping adaptative și complicând formarea relațiilor sănătoase. Anxietatea poate duce la un consum crescut de pornografie, iar consumul excesiv poate amplifica anxietatea (Privara & Bob, 2023).
Persoanele cu ADHD raportează o satisfacție relațională scăzută, o calitate scăzută a relațiilor romantice, rate mari de separare și un risc crescut de violență în cuplu. Aceste dificultăți sunt amplificate de anxietate și probleme de atașament. Persoanele cu ADHD, anxietate și probleme de atașament pot utiliza activitatea sexuală ca substitut pentru intimitatea emoțională.
Diferențe de gen în ceea ce privește hipersexualitatea și utilizarea problematică a pornografiei
Este important de observat că există diferențe semnificative între bărbați și femei în ceea ce privește manifestarea comportamentelor sexuale problematice în contextul ADHD.
La bărbați, se observă o asociere mai puternică între ADHD și comportamentele sexuale problematice, în special utilizarea problematică a pornografiei. Aceștia prezintă și motivații mai intense pentru utilizarea pornografiei online. Un procent semnificativ dintre bărbații care caută tratament pentru hipersexualitate prezintă și ADHD, majoritatea având subtipul inatent (Niazof et al., 2019).
La femei, asocierea dintre ADHD și utilizarea problematică a pornografiei este mai slabă, sugerând că acestea pot dezvolta alte tipuri de comportamente sexuale problematice sau strategii de coping (Bőthe et al., 2019). Căutarea tratamentului pentru utilizarea problematică a pornografiei este legată de practicile religioase.
Comorbiditățile psihiatrice interacționează diferit cu comportamentele sexuale problematice la cele două sexe. La femei, anxietatea și depresia par să joace un rol mai important, în timp ce la bărbați, impulsivitatea și căutarea de senzații tari sunt mai proeminente.
Similitudini de gen în ceea ce privește hipersexualitatea și utilizarea problematică a pornografiei
Bărbații și femeile cu ADHD dezvoltă strategii de coping diferite. În timp ce bărbații sunt mai predispuși să utilizeze pornografia ca mecanism de coping, femeile se orientează mai frecvent către alte forme de comportament sexual sau activități non-sexuale pentru reglarea emoțională.
Modul în care persoanele cu ADHD caută ajutor pentru comportamentele sexuale problematice diferă și el în funcție de gen. La bărbați, căutarea tratamentului este mai direct legată de cantitatea de pornografie consumată, în timp ce la femei, factorii religioși și culturali joacă un rol mai important.
Impactul comportamentelor sexuale problematice asupra relațiilor poate varia între genuri. La bărbați, aceste comportamente par să afecteze mai direct calitatea relațiilor intime, în timp ce la femei, impactul pare să fie mediat de factori emoționali și relaționali.
Și manifestarea simptomelor ADHD interacționează diferit cu comportamentele sexuale problematice la cele două sexe:
- La bărbați, simptomele de deficit de atenție par să fie mai strâns legate de dezvoltarea PPU.
- La femei, relația dintre simptome și PPU este mai complexă și mai puțin directă.
Aspecte neurobiologice și fiziologice
Pentru a înțelege pe deplin relația dintre ADHD și comportamentele sexuale problematice, este esențial să analizăm și mecanismele neurobiologice și fiziologice implicate. Cercetările au identificat o serie de modificări la nivelul creierului care pot explica această asociere:
• Hiperactivitatea cortexului prefrontal la persoanele cu ADHD poate contribui la nevoia crescută de stimulare sexuală (Privara & Bob, 2023).
• Disfuncțiile ganglionilor bazali pot explica nevoia crescută de dorință sexuală și tendința spre comportamente de căutare a senzațiilor tari (Privara & Bob, 2023).
• Deficitul de recompensă poate predispune la comportamente adictive, impulsive, compulsive și sexuale riscante (Niazof et al., 2019).
• Activitatea fizică poate modula sinteza și eliberarea de serotonină și dopamină, cu impact asupra impulsivității (Zhang et al., 2022).
Impactul asupra relațiilor interpersonale și sănătății mintale
Persoanele cu ADHD se confruntă cu dificultăți în relații, iar comportamentele sexuale problematice pot amplifica aceste probleme (Privara & Bob, 2023). Riscul crescut de a fi victime ale violenței sexuale subliniază importanța unei abordări terapeutice complete, care să includă și aspecte legate de siguranță și protecție.
Hipersexualitatea și PPU sunt asociate cu o serie de probleme de sănătate mintală, precum anxietatea, depresia și simptomele obsesiv-compulsive. Utilizarea problematică a pornografiei poate duce la diverse probleme psihologice și fiziologice, precum:
- depresia;
- anxietatea;
- sentimentele de vinovăție;
- problemele de identitate sexuală;
- problemele cu imaginea corporală;
- dificultățile în formarea relațiilor;
- aplatizarea emoțională;
- izolarea socială;
- comportamentul violent.
Concluzii
Relația dintre ADHD, hipersexualitate și PPU este complexă și multifactorială. Deși ADHD poate fi un factor de risc, alți factori, precum anxietatea, atașamentul și strategiile de coping, joacă un rol important.
Este necesară o abordare individualizată în evaluarea și tratamentul acestor cazuri, ținând cont de specificul fiecărei persoane și de factorii contextuali implicați.
Bibliografie
Bőthe, B., Koós, M., Tóth-Király, I., Orosz, G., & Demetrovics, Z. (2019). Investigating the associations of adult ADHD symptoms, hypersexuality, and problematic pornography use among men and women on a largescale, non-clinical sample. Journal of Sexual Medicine, 16(4), 489-499.
https://doi.org/10.1016/j.jsxm.2019.01.312
Niazof, D., Weizman, A., & Weinstein, A. (2019). The contribution of ADHD and attachment difficulties to online pornography use among students. Comprehensive Psychiatry, 93, 56-60.
https://doi.org/10.1016/j.comppsych.2019.07.002
Privara, M., & Bob, P. (2023). Sexual development in ADHD and internet pornography consumption. Frontiers in Psychiatry, 14, 1240222.
https://doi.org/10.3389/fpsyt.2023.1240222
Soldati, L., Bianchi-Demicheli, F., Schockaert, P., Köhl, J., Bolmont, M., Hasler, R., & Perroud, N. (2021). Association of ADHD and hypersexuality and paraphilias. Psychiatry Research, 295, 113638.
https://doi.org/10.1016/j.psychres.2020.113638
Zhang, Y., Chen, L., Jiang, X., & Bőthe, B. (2022). Investigating the associations of ADHD symptoms, impulsivity, physical exercise, and problematic pornography use in a Chinese sample. International Journal of Environmental Research and Public Health, 19, 15221.
https://doi.org/10.3390/ijerph192215221
Alte opțiuni de donații se regăsesc AICI.
Dacă sunteți o persoană în căutare de îndrumare pentru dvs. și/sau pentru o altă persoană aflată în grija dvs., este esențial să consultați direct un medic sau un specialist în sănătate mintală calificat pentru a primi sfaturi personalizate și adaptate specificităților situației personale.
Această abordare asigură că veți beneficia de o îndrumare profesională înțeleaptă și cu adevărat relevantă pentru nevoile dvs. unice. Puteți găsi o listă de recomandări din comunitate pe site-ul DoctorADHD.com
Dacă sunteți un profesionist, accentuăm importanța angajamentului dvs. într-un proces continuu de formare profesională și educație, precum și necesitatea obținerii de supervizare clinică adecvată.
