Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) afectează milioane de copii, adolescenți și chiar adulți, influențând modul în care aceștia își trăiesc viața de zi cu zi, interacțiunile sociale și performanțele academice.
În căutarea unor tratamente eficiente, multe familii sunt atrase de remedii alternative sau naturale, care promit mai puține efecte secundare decât medicamentele tradiționale, precum metilfenidatul. Un astfel de tratament, care câștigă tot mai multă atenție, este extractul de șofran, promovat ca o soluție naturală pentru gestionarea simptomelor ADHD.
Acest articol de analiză își propune să examineze în detaliu afirmațiile făcute despre eficacitatea extractului de șofran în tratamentul ADHD, concentrându-se pe un studiu recent și pe modul în care acesta este prezentat și interpretat în mediul online, în special pe platformele social media.
on DOAJ
Blasco-Fontecilla, H., Moyano-Ramírez, E., Méndez-González, O., Rodrigo-Yanguas, M., Martin-Moratinos, M., & Bella-Fernández, M. (2022). Eficacitatea extractului de șofran (Saffr'Activ) asupra tratamentului pentru copiii și adolescenții cu deficit de atenție / hiperactivitate (ADHD): un studiu de eficacitate clinică. Nutrients, 14(19), 40-46. https://doi.org/10.3390/nu14194046
Vom analiza atât aspectele științifice ale studiului, cât și modul în care informațiile sunt comunicate publicului larg, evidențiind potențialele pericole ale simplificării excesive și ale interpretării eronate a rezultatelor științifice.
Studiul în cauză, realizat în Spania, a comparat efectele extractului de șofran cu cele ale metilfenidatului (comercializat sub numele de Ritalin sau Concerta) în tratamentul ADHD la copii și adolescenți. Autorii studiului au raportat că extractul de șofran a fost "superior" metilfenidatului în tratarea simptomelor de hiperactivitate și a fost asociat cu îmbunătățirea calității somnului.
Probleme metodologice majore
Lipsa randomizării și a orbirii
Cea mai semnificativă problemă metodologică a studiului este absența randomizării și a orbirii. Într-un studiu clinic riguros, participanții ar trebui repartizați aleatoriu în grupurile de tratament pentru:
- a minimiza bias-ul de selecție
- a asigura că grupurile sunt comparabile în ceea ce privește caracteristicile de bază.
În acest caz, participanții au avut libertatea de a alege între metilfenidat și șofran, ceea ce introduce un bias substanțial.
Este foarte probabil ca pacienții care au optat pentru șofran să aibă o predispoziție mai mare către tratamente naturale sau alternative, ceea ce ar putea influența percepția lor asupra eficacității tratamentului și raportarea simptomelor.
Mai mult, faptul că studiul nu a fost orb înseamnă că atât participanții, cât și cercetătorii cunoșteau tratamentul administrat. Această cunoaștere poate influența semnificativ raportarea și interpretarea rezultatelor:
Pacienții care știu că primesc un tratament "natural" ar putea fi mai înclinați să raporteze îmbunătățiri, în timp ce cercetătorii ar putea, chiar și inconștient, să interpreteze rezultatele într-un mod care favorizează ipoteza lor. Absența orbirii crește, de asemenea, riscul efectului placebo, care poate fi deosebit de puternic în cazul afecțiunilor neuropsihiatrice, precum ADHD.
Lipsa unui grup de control cu placebo
Un alt aspect problematic legat de design este lipsa unui grup de control cu placebo. Fără un astfel de grup, este imposibil de determinat dacă îmbunătățirile observate se datorează efectiv tratamentelor studiate sau altor factori, cum ar fi:
- efectul placebo;
- atenția sporită din partea părinților;
- maturizarea naturală a copiilor pe parcursul studiului.
ADHD-ul este o afecțiune complexă, iar simptomele pot fluctua în timp din diverse motive. Un grup de control cu placebo ar fi permis izolarea efectului specific al tratamentelor de acești factori variabile de confuzie.
Dimensiunea redusă a eșantionului
Studiul a inclus doar 63 de participanți în total, dintre care:
- 27 în grupul cu metilfenidat;
- 36 în grupul cu șofran.
Această dimensiune redusă a eșantionului limitează semnificativ puterea statistică a studiului. Eșantioanele mici sunt mult mai susceptibile la influența valorilor extreme și pot duce la estimări imprecise ale efectelor tratamentului.
În plus, ele limitează capacitatea de a detecta diferențe semnificative între grupuri, chiar dacă acestea ar exista în realitate. Pentru a obține rezultate robuste și generalizabile, ar fi necesare eșantioane mult mai mari, probabil de ordinul sutelor de participanți în fiecare grup.
Durata scurtă a studiului
Studiul a avut o durată de doar 3 luni, ceea ce este insuficient pentru a evalua eficacitatea și siguranța pe termen lung a șofranului ca tratament pentru ADHD. Această afecțiune este cronică și adesea persistă pe tot parcursul vieții.
Prin urmare, este esențial să înțelegem efectele tratamentului pe termen lung, atât în ceea ce privește menținerea eficacității, cât și potențialele efecte adverse care ar putea apărea cu utilizarea prelungită.
Trei luni reprezintă o perioadă cel mai probabil insuficientă pentru a evalua aceste aspecte critice.
Probleme legate de măsurătorile utilizate
Limitările măsurătorilor subiective
Studiul s-a bazat în mare măsură pe raportările părinților pentru evaluarea simptomelor ADHD. Deși perspectiva părinților este valoroasă, aceasta poate fi influențată de așteptările și preferințele lor față de tratament, precum și de efectul placebo.
În cazul unui studiu care nu este un studiu orb, cum este acesta, riscul de bias în raportările subiective este și mai mare.
Insuficiența măsurătorilor obiective
Deși studiul a inclus unele măsurători obiective, precum testul CPT-3 (Conners Continuous Performance Test), acestea nu au arătat diferențe semnificative între grupuri în majoritatea parametrilor. Acest lucru ridică întrebări serioase cu privire la eficacitatea reală a șofranului în comparație cu metilfenidatul.
Lipsa unei evaluări detaliate
ADHD-ul afectează multiple domenii ale funcționării, inclusiv atenția, controlul impulsurilor, organizarea, planificarea și interacțiunile sociale. O evaluare cuprinzătoare ar necesita o baterie mai extinsă de teste neuropsihologice, observații comportamentale structurate și evaluări din multiple surse (părinți, profesori, clinicieni).
Absența acestor măsurători mai complexe limitează înțelegerea noastră asupra impactului real al tratamentelor studiate.
Probleme legate de administrarea tratamentului
În primul rând, există o variabilitate ridicată în reacțiile la administrarea metilfenidatului. Participanții din grupul cu metilfenidat au primit diferite produse comerciale disponibile, cu potențiale diferențe în bio-disponibilitate.
Această variabilitate introduce o sursă suplimentară de eroare care poate afecta comparabilitatea rezultatelor. Pentru o comparație validă, ar fi fost necesar ca toți participanții din grupul cu metilfenidat să primească exact aceeași formulare și doză, ajustată doar în funcție de greutatea corporală.
În al doilea rând, putem observa lipsa de informații despre standardizarea extractului de șofran. Studiul nu oferă informații detaliate despre standardizarea și dozarea exactă a extractului de șofran utilizat. Șofranul este un produs natural complex, a cărui compoziție poate varia semnificativ în funcție de originea geografică, condițiile de cultivare, metodele de procesare și extracție.
Fără o caracterizare chimică precisă a extractului utilizat și o standardizare riguroasă a conținutului de compuși activi, este imposibil de garantat reproductibilitatea rezultatelor sau de comparat acest studiu cu alte cercetări potențiale.
Limitări ale generalizabilității
Studiu monocentric
Faptul că studiul a fost realizat într-un singur centru din Spania limitează generalizabilitatea rezultatelor. Factorii culturali, dietetici și de stil de viață pot varia semnificativ între diferite populații și pot influența atât manifestarea simptomelor ADHD, cât și răspunsul la tratament.
Pentru a stabili eficacitatea șofranului ca tratament potențial pentru ADHD la nivel global, ar fi necesare studii multicentrice în diverse contexte culturale și geografice.
Lipsa de stratificare pe subtipuri de ADHD
ADHD se prezintă cu o varietate de subtipuri și comorbidități. Un tratament care ar putea fi eficient pentru un subtip de ADHD ar putea fi ineficient sau chiar contraproductiv pentru altul.
Fără o stratificare a participanților în funcție de subtipurile de ADHD și comorbiditățile asociate, este imposibil de determinat dacă șofranul ar putea fi mai eficient pentru anumite subgrupuri de pacienți.
Probleme legate de finanțare și conflict de interese
În secțiunea "Funding" ("Finanțare") a studiului se menționează că Masso Laboratories, producătorul extractului de șofran utilizat în studiu (Saffr'Activ), a finanțat plata asigurării necesare pentru desfășurarea studiului și a furnizat extractul de șofran gratuit. Această implicare a producătorului ridică mai multe probleme potențiale:
- Conflict de interese: Există un potențial conflict de interese, deoarece compania are un interes financiar direct în rezultatele pozitive ale studiului.
- Influența asupra designului studiului: Finanțarea industriei ar putea influența designul studiului, analiza datelor sau interpretarea rezultatelor în favoarea produsului sponsor.
- Bias de publicare: Există riscul ca rezultatele negative să nu fie publicate, ceea ce poate duce la o imagine distorsionată a eficacității produsului.
- Scepticism din partea comunității științifice: Studiile finanțate de industrie sunt adesea privite cu scepticism de comunitatea științifică și medicală, ceea ce poate afecta credibilitatea și impactul rezultatelor.
Lipsa unei înțelegeri clare a mecanismelor de acțiune
Studiul nu abordează în profunzime mecanismele de acțiune prin care șofranul ar putea influența simptomele ADHD. Deși se menționează că șofranul ar putea acționa asupra neurotransmițătorilor implicați în ADHD (dopamina și noradrenalina), nu sunt oferite dovezi directe în acest sens.
Fără o înțelegere clară a mecanismelor de acțiune, este dificil de evaluat plauzibilitatea biologică a efectelor raportate și de a anticipa potențialele efecte pe termen lung sau interacțiuni cu alte tratamente.
Analiza postării de pe Facebook a specialistului în nutriție
Pentru a înțelege mai bine cum informațiile științifice pot fi distorsionate și prezentate în mod potențial înșelător publicului larg, vom analiza o postare de pe Facebook făcută de un specialist în nutriție care promovează utilizarea extractului de șofran pentru tratamentul ADHD.
Vom examina fiecare afirmație în parte și o vom compara cu informațiile științifice disponibile.
"Vești EXCELENTE: ADHD-ul poate fi abordat cu succes cu doar 30 mg de EXTRACT DE ȘOFRAN, fără a căpăta reacțiile adverse ale medicației farmaceutice care se prescrie în mod frecvent de către medicii neurologi"
Această afirmație este problematică din mai multe puncte de vedere:
- Exagerare: Utilizarea termenului "EXCELENTE" și afirmația că ADHD-ul poate fi "abordat cu succes" sunt exagerate și nu reflectă natura preliminară și limitată a studiului discutat.
- Simplificare excesivă: Prezentarea unui tratament complex pentru o tulburare neuropsihiatrică utilizând cuvintele:
„doar 30 mg de EXTRACT DE ȘOFRAN”
ignoră complexitatea ADHD și necesitatea unei abordări multidimensionale în tratament. - Comparație nedreaptă cu medicația farmaceutică: Afirmația sugerează că extractul de șofran nu are reacții adverse, în timp ce medicația prescrisă de neurologi ar avea. Aceasta este o generalizare neîntemeiată, având în vedere că studiul a avut o durată scurtă și nu a evaluat exhaustiv potențialele efecte adverse ale șofranului pe termen lung.
"Iată că într-un studiu efectuat recent în Spania extractul natural de șofran a fost superior decât medicamentele Ritalin/Concerta (acestea conțin substanța farmaceutică metilfenidat) în tratarea ADHD-ului la copii și adolescenți."
Această afirmație prezintă selectiv și interpretează eronat rezultatele studiului:
- Omiterea limitărilor studiului: Nu se menționează problemele metodologice semnificative ale studiului, cum ar fi lipsa randomizării, dimensiunea mică a eșantionului și durata scurtă.
- Interpretare exagerată a "superiorității": Termenul "superior" este utilizat fără nuanțare, ignorând faptul că diferențele observate ar putea fi rezultatul bias-ului de selecție sau al efectului placebo, mai degrabă decât al unei eficacități reale superioare.
"Concluzia studiului a fost că extractul de șofran a fost mai eficient decât substanța metilfenidat în tratarea simptomelor hiperactivității copiilor intrați în acest studiu, fiind asociat direct și cu îmbunătățirea calității somnului."
Această afirmație, deși mai aproape de concluziile reale ale studiului, omite să menționeze mai multe aspecte importante:
- Lipsa de context: Nu se menționează că aceste concluzii se bazează pe un singur studiu mic, care nu este randomizat și nici orb, ceea ce limitează semnificativ validitatea concluziilor.
- Selectivitatea informațiilor: Se menționează doar rezultatele pozitive, fără a discuta despre domeniile în care nu s-au observat diferențe semnificative între tratamente.
- Cauzalitate neverificată: Asocierea directă cu îmbunătățirea calității somnului este prezentată ca fiind cauzală, deși studiul nu a demonstrat o relație cauzală clară.
"Au mai fost efectuate și alte studii similare care au atestat eficacitatea administrării extractului de șofran în tratarea copiilor suferinzi de ADHD!"
Această afirmație este problematică din următoarele motive:
- Lipsă de specificitate: Nu se oferă detalii despre aceste "alte studii similare", făcând imposibilă verificarea acestei afirmații.
- Generalizare nejustificată: Utilizarea semnului exclamării sugerează o concluzie definitivă și generalizabilă, deși cercetarea în acest domeniu este încă în stadii preliminare.
- Omiterea informațiilor contradictorii: Nu se menționează niciun studiu care ar putea avea rezultate contradictorii sau negative, ceea ce poate duce la o imagine distorsionată a stării actuale a cercetării.
"Iar dacă veți citi prospectul celor 2 medicamente alopate menționate anterior, o să constatați că vin la pachet cu multe reacții adverse, așa că suntem obligați să căutăm cu toții alternativele naturale sigure care nu generează atâtea probleme."
Această afirmație conține mai multe elemente problematice:
- Apel la teamă: Se folosește menționarea reacțiilor adverse ale medicamentelor convenționale pentru a induce teamă și neîncredere în tratamentele standard.
- Fals dilemă: Se prezintă o alegere simplificată între medicamente cu efecte secundare și alternative naturale "sigure", ignorând complexitatea tratamentului ADHD și potențialele riscuri ale remediilor insuficient studiate.
- Utilizarea termenului "obligați": Sugerează o urgență și o necesitate care nu sunt justificate de dovezile științifice disponibile.
- Presupunerea neîntemeiată a siguranței: Se afirmă că alternativele naturale sunt "sigure" și "nu generează atâtea probleme", deși nu există suficiente studii pe termen lung pentru a susține această afirmație în cazul extractului de șofran.
"De 9 ani vă spun să aveți încredere în remediile nutriționale, alimentele și nutrienții fiind și cele mai eficiente și sănătoase medicamente."
Această afirmație finală ridică mai multe probleme:
- Apel la autoritate: Autorul își invocă propria experiență de "9 ani" pentru a-și susține afirmațiile, fără a oferi dovezi concrete sau referințe la studii științifice.
- Generalizare excesivă: Afirmația că alimentele și nutrienții sunt "cele mai eficiente și sănătoase medicamente" este o simplificare extremă care ignoră complexitatea multor condiții medicale, inclusiv ADHD.
- Confuzie între nutriție și tratament medical: Deși nutriția joacă un rol important în sănătate, echivalarea sa cu tratamentele medicale pentru condiții complexe precum ADHD este potențial periculoasă.
Nu în ultimul rând, analizând retorica și stilistica postării, putem observa că aceasta utilizează mai multe tehnici retorice și stilistice pentru a-și amplifica mesajul și a convinge cititorii:
- Utilizarea majusculelor: Cuvinte precum "EXCELENTE" și "EXTRACT DE ȘOFRAN" sunt scrise cu majuscule pentru a atrage atenția și a sublinia importanța percepută a informației.
- Tonul autoritar: Autorul adoptă un ton de autoritate, prezentând informațiile ca fapte incontestabile, fără a recunoaște incertitudinile și limitările cercetării.
- Apelul la emoție: Prin folosirea unor termeni precum "obligați" și sublinierea efectelor adverse ale medicamentelor convenționale, postarea face apel la temerile și îngrijorările părinților copiilor cu ADHD.
- Simplificare: Complexitatea ADHD și a tratamentului său este redusă la o alegere simplă între medicamente "cu reacții adverse" și un extract natural "sigur".
- Utilizarea semnelor de exclamare: Semnele de exclamare sunt folosite pentru a accentua anumite afirmații și a le conferi un sentiment de urgență sau importanță.
- Apel la natură: Se sugerează că, fiind "natural", extractul de șofran este implicit mai sigur și mai bun decât medicamentele "alopate".
După o analiză atentă a textului, am identificat câteva idei și afirmații redundante. Voi prezenta o versiune revizuită care păstrează informațiile esențiale, eliminând repetițiile:
Pericolele diseminării informațiilor pseudoștiințifice
Diseminarea informațiilor simplificate și potențial înșelătoare despre tratamentele pentru ADHD pe platformele social media poate avea consecințe negative semnificative. Părinții copiilor cu ADHD și adulții afectați ar putea fi tentați să abandoneze tratamentele prescrise în favoarea unor alternative insuficient studiate, întârziind accesul la tratamente eficiente.
Acest lucru poate afecta dezvoltarea academică, socială și emoțională a persoanelor cu ADHD. Prezentarea selectivă a informațiilor și criticarea implicită a practicilor medicale standard pot eroda încrederea publicului în recomandările medicilor și în tratamentele validate științific.
Promovarea gândirii pseudoștiințifice încurajează o abordare simplistă a problemelor medicale complexe și ideea că soluțiile "naturale" sunt întotdeauna superioare intervențiilor medicale moderne. Utilizarea necontrolată a extractului de șofran, fără supravegherea medicală adecvată, poate expune pacienții la riscuri necunoscute, mai ales în cazul utilizării pe termen lung sau în combinație cu alte tratamente.
În ultimii ani, s-a observat o creștere a interesului pentru medicina alternativă și complementară în tratamentul ADHD, alimentată de nemulțumirea față de efectele secundare ale medicamentelor convenționale, preferința pentru abordări "naturale", dorința de control și implicare activă în tratament, precum și frustrarea față de limitările tratamentelor convenționale.
Internetul și platformele social media au revoluționat modul în care informațiile medicale sunt diseminate și accesate. Deși acest lucru a dus la o democratizare a informației, a adus și provocări semnificative, cum ar fi răspândirea rapidă a dezinformării și expunerea utilizatorilor la informații care le confirmă convingerile existente.
Provocările comunicării eficiente a informațiilor obiective către publicul larg
Comunicarea eficientă a informațiilor științifice către publicul larg se confruntă cu provocări precum complexitatea studiilor științifice, presiunea de a produce conținut atractiv și alfabetizarea științifică limitată a multor oameni.
Diseminarea de informații înșelătoare despre tratamentele pentru ADHD poate duce la întârzierea sau evitarea tratamentelor validate științific, agravarea simptomelor, dezvoltarea comorbidităților și un impact negativ pe termen lung asupra calității vieții.
Promovarea utilizării extractului de șofran sau a altor suplimente fără supraveghere medicală adecvată poate expune pacienții la riscuri precum interacțiuni medicamentoase necunoscute, efecte adverse nedetectate și neglijarea altor aspecte importante ale managementului ADHD.
Promovarea agresivă a alternativelor "naturale" poate afecta încrederea publică în medicină și știință, ducând la o vulnerabilitate crescută la dezinformare și dificultăți în implementarea politicilor de sănătate publică.
Profesioniștii din domeniul sănătății și nutriției au un rol esențial în asigurarea diseminării de informații corecte și în ghidarea pacienților către decizii informate. Educarea publicului, promovarea alfabetizării științifice și contextualizarea informațiilor noi sunt cruciale.
Colaborarea interdisciplinară și utilizarea responsabilă a platformelor de social media de către profesioniștii din domeniul sănătății sunt necesare pentru a combate dezinformarea și a oferi o perspectivă completă asupra opțiunilor de tratament.
Profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să pledeze pentru studii mai riguroase privind potențialele tratamente alternative pentru ADHD și să susțină publicarea completă a rezultatelor studiilor.
Pentru a stabili eficacitatea și siguranța șofranului ca tratament pentru ADHD, sunt necesare studii randomizate, dublu-orb, controlate cu placebo, cu eșantioane mari și durate mai lungi de urmărire. Acestea ar trebui să includă evaluări detaliate și măsurători obiective.
Concluzie
Sunt necesare eforturi concertate pentru a îmbunătăți comunicarea științifică față de publicul larg, incluzând formarea jurnaliștilor și creatorilor de conținut, implicarea activă a oamenilor de știință și medicilor în comunicarea publică, și dezvoltarea de platforme pentru prezentarea nuanțată a informațiilor științifice.
Educația publicului și îmbunătățirea alfabetizării științifice și medicale sunt vitale, incluzând integrarea gândirii critice în programele școlare și dezvoltarea de resurse accesibile pentru interpretarea rezultatelor studiilor.
Reglementarea și monitorizarea afirmațiilor medicale online necesită o abordare echilibrată, implicând colaborarea între platformele social media și experții medicali pentru dezvoltarea politicilor de moderare a conținutului și implementarea mecanismelor de fact-checking.
Cazul extractului de șofran ca potențial tratament pentru ADHD subliniază necesitatea unei abordări echilibrate și critice a noilor descoperiri științifice, importanța comunicării responsabile a informațiilor medicale și rolul esențial al educației publice în domeniul științific și medical.
Dacă sunteți o persoană în căutare de îndrumare pentru dvs. și/sau pentru o altă persoană aflată în grija dvs., este esențial să consultați direct un medic sau un specialist în sănătate mintală calificat pentru a primi sfaturi personalizate și adaptate specificităților situației personale. Această abordare asigură că veți beneficia de o îndrumare profesională înțeleaptă și cu adevărat relevantă pentru nevoile dvs. unice. Puteți găsi o listă de recomandări din comunitate pe site-ul DoctorADHD.com
Dacă sunteți un profesionist, accentuăm importanța angajamentului dvs. într-un proces continuu de formare profesională și educație, precum și necesitatea obținerii de supervizare clinică adecvată.
