Tulburarea de integrare senzorială, cunoscută și sub numele de tulburare de procesare senzorială (SPD), este o afecțiune în care creierul are probleme în a primi și a răspunde la informațiile care vin prin intermediul simțurilor. Ea a fost prezentată în cercetare și în practica clinică, în special în legătură cu terapia ocupațională și aplicarea acesteia în afecțiuni precum autismul.
Validitatea tulburării de integrare senzorială ca diagnostic neuropsihiatric de sine stătător pare a fi controversată și NU este acceptată în mod universal în cadrul comunității medicale. În prezent, NU este recunoscută ca un diagnostic medical distinct în Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5) (APA, 2013) sau în Clasificarea internațională a bolilor (ICD-10) (WHO, 1992).
Cu toate acestea, problemele de procesare senzorială sunt adesea recunoscute ca o componentă a altor diferențe de dezvoltare, în special autismul (Volkmar, 2014). În contextul autismului, provocările legate de procesarea senzorială sunt prevalente, întrucât o proporție semnificativă de persoane autiste mărturisesc dificultăți de procesare senzorială (Keith et al., 2019).
Mai mult, eficacitatea intervenției de integrare senzorială asupra problemelor emoțional-comportamentale la copiii autiști sugerează o legătură potențială între integrarea senzorială și afecțiunile neuropsihiatrice (Alamdarloo & Mradi, 2020).
Studiile au analizat, de asemenea, nivelul dificultăților de integrare senzorială în rândul persoanelor autiste și perspectivele profesorilor acestora în ceea ce privește abordarea acestor dificultăți (Rewali, 2019).
Au fost efectuate studii de cercetare pentru a explora validitatea și fiabilitatea diferitelor instrumente și metode de evaluare a dficultăților de procesare senzorială. De exemplu:
- un studiu privind validitatea discriminantă a Scalei de procesare senzorială pentru copii (Sensory Processing Scale for Children - SPS-C) a avut ca scop diferențierea între copiii cu și fără tulburări de procesare senzorială (Bae & Jung, 2022).
- Analiza factorială și construirea curbei Receiver Operating Characteristic (ROC) au fost utilizate pentru a dezvolta metode de screening pentru problemele de integrare senzorială la copii.
- A fost examinată, de asemenea, validitatea de construct a testelor de integrare senzorială și praxis (SIPT), constatările sugerând că componenta praxis a dispraxiei de dezvoltare bazată pe integrare senzorială poate fi un construct unitar (Lai et al., 1996).
În plus, revizuirile sistematice au comparat studiile naționale și internaționale privind terapia de integrare senzorială la persoanele autiste, indicând necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a obține o validitate internă/externă ridicată (차수민 et al., 2019).
Cercetările indică faptul că terapia de integrare senzorială și evaluările aferente sunt domenii de investigație activă, cu eforturi continue de îmbunătățire a validității și fiabilității lor pentru utilizarea clinică (Bae & Jung, 2022; 차수민 et al., 2019; Rewali, 2019; Lai et al., 1996; Keith et al., 2019).
Unele studii au sugerat că deficiențele în procesarea senzorială sunt puternic implicate în procesarea senzorială fiziopatologică în alte diverse tulburări neuropsihiatrice, cum ar fi:
- schizofrenia
- tulburarea de stres posttraumatic (PTSD)
- tulburarea de stres posttraumatic complex (C-PTSD)
- tulburarea afectivă bipolară (TAB)
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) (Josef-Golubić, 2020).
Alte studii confirmă de asemenea faptul că persoanele cu diverse afecțiuni neuropsihiatrice prezintă adesea manifestări senzoriale secundare trăsăturilor nucleu, însoțite de dificultăți de procesare senzorială (Eltokhi et al., 2020).
De asemenea, unele studii au evidențiat o relație între tulburările de eliminare și dificultățile de integrare senzorială, sugerând o posibilă legătură (Ruffini et al., 2022). Mai mult, problemele de integrare senzorială sunt frecvente și se manifestă ca diverse tipuri de hipersensibilitate sau hiposensibilitate auditivă, tactilă, vizuală, gustativă sau olfactivă (Kuliński & Nowicka, 2020).
Citește și:
Andrei Hodorog
Se cunoaște faptul că disfuncția de integrare senzorială apare atunci când este afectată capacitatea diferitelor sisteme senzoriale de recunoaștere, procesare și integrare a stimulilor și de combinare a informațiilor cu modulațiile primite de la alte sisteme (Ilić-Savić et al., 2021).
Cu toate acestea, există dovezi contradictorii în ceea ce privește existența disfuncției de integrare senzorială ca tulburare separată, distinctă de alte tulburări de dezvoltare (Complementar, 2012).
În plus, termenii "tulburare de procesare senzorială" și "disfuncție de integrare senzorială" sunt uneori utilizați în mod interschimbabil, ceea ce sporește complexitatea diagnosticului (Allen & Casey, 2017). Dezbaterea cu privire la clasificarea și criteriile de diagnosticare asociate cu problemele de procesare și integrare senzorială complică și mai mult validarea SPD ca diagnostic neuropsihiatric distinct (Allen & Casey, 2017).
Există un apel la cercetare translațională pentru a înțelege mai bine tulburarea de procesare senzorială și implicațiile acesteia, indicând necesitatea unor investigații suplimentare privind validitatea diagnosticului (Miller et al., 2009).
A fost subliniată nevoia de dovezi care să susțină validitatea diagnosticului și utilitatea clinică a tulburării de procesare senzorială, ceea ce indică complexitatea validării acestui diagnostic (Ghosh et al., 2022).
Concluzie
În concluzie, literatura de specialitate prezintă dovezi contradictorii în ceea ce privește validarea tulburării de procesare senzorială ca diagnostic neuropsihiatric distinct.
În timp ce unele studii sugerează o legătură potențială între deficitele de integrare senzorială și diverse afecțiuni neuropsihiatrice, dezbaterea privind clasificarea și criteriile de diagnosticare, precum și necesitatea unor cercetări suplimentare, complică validarea SPD ca tulburare distinctă.
Bibliografie (click pentru a expanda)
Alamdarloo, G., & Mradi, H. (2020). The effectiveness of sensory integration intervention on the emotional-behavioral problems of children with autism spectrum disorder. Advances in Autism, 7(2), 152-166. https://doi.org/10.1108/aia-12-2019-0051
American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.). American Psychiatric Publishing. https://doi.org/10.1176/appi.books.9780890425596
Allen, S., & Casey, J. (2017). Developmental coordination disorders and sensory processing and integration: Incidence, associations and co-morbidities. British Journal of Occupational Therapy, 80(9), 549-557. https://doi.org/10.1177/0308022617709183
Bae, W. T., & Jung, N. (2022). The study of discriminant validity for the Sensory Processing Scale for Children (SPS-C) of children with and without sensory processing disorder. Journal of Korean Society of Sensory Integration Therapists. https://api.semanticscholar.org/CorpusID:252805908
Complementary, S. (2012). Sensory integration therapies for children with developmental and behavioral disorders. Pediatrics, 129(6), 1186-1189. https://doi.org/10.1542/peds.2012-0876
Eltokhi, A., Kurpiers, B., & Pitzer, C. (2020). Behavioral tests assessing neuropsychiatric phenotypes in adolescent mice reveal strain- and sex-specific effects. Scientific Reports, 10(1). https://doi.org/10.1038/s41598-020-67758-0
Ghosh, P., Ghosh, S., Mondal, S., & Moulik, S. (2022). Assessing sensory processing disorders in a child guidance clinic with focus on ADHD. Eastern Journal of Psychiatry, 22(1), 1-10. https://doi.org/10.5005/ejp-22-1-1
Ilić-Savić, I., Petrović-Lazić, M., & Resimic, R. (2021). Sensory integration and its significance for functioning and development of children’s speech. Medicinski Pregled, 74(5-6), 205-210. https://doi.org/10.2298/mpns2106205i
Josef-Golubić, S. (2020). Triple model of auditory sensory processing: A novel gating stream directly links primary auditory areas to the executive prefrontal cortex. Acta Clinica Croatica. https://doi.org/10.20471/acc.2020.59.04.19
Keith, J. M., Jamieson, J. P., & Bennetto, L. (2019). The importance of adolescent self-report in autism spectrum disorder: Integration of questionnaire and autonomic measures. Journal of Abnormal Child Psychology, 47(4), 741–754. https://doi.org/10.1007/s10802-018-0455-1
Kuliński, W., & Nowicka, A. (2020). Effects of sensory integration therapy on selected fitness skills in autistic children. Wiadomości Lekarskie, 73(8), 1620-1625. https://doi.org/10.36740/wlek202008106
Lai, S., Fisher, A. G., Magalhães, L. C., & Bundy, A. C. (1996). Construct validity of the Sensory Integration and Praxis Tests. The Occupational Therapy Journal of Research. https://doi.org/10.1177/153944929601600201
Miller, L., Nielsen, D., Schoen, S., & Brett-Green, B. (2009). Perspectives on sensory processing disorder: A call for translational research. Frontiers in Integrative Neuroscience, 3. https://doi.org/10.3389/neuro.07.022.2009
Rewali, M. M. (2019). The level of sensory integration problems among those with autism spectrum disorder and ways to deal with them from their teachers perspective in Amman. Semantic Scholar. https://api.semanticscholar.org/CorpusID:198111481
Ruffini, M., Berardi, A., Benvenuti, A., Beaudry-Bellefeuille, I., Tofani, M., & Valente, D. (2022). Italian translation, cultural adaptation, and validation of the toileting habit profile questionnaire revised (THPQ-R) in typically developing children: A cross-sectional study. Children, 9(7), 1052. https://doi.org/10.3390/children9071052
World Health Organization. (1992). International statistical classification of diseases and related health problems (10th Rev.). World Health Organization.
Volkmar, F. R., & McPartland, J. C. (2014). From Kanner to DSM-5: Autism as an evolving diagnostic concept. Annual Review of Clinical Psychology. https://doi.org/10.1146/annurev-clinpsy-032813-153710
차수민, 박수경, Choi, J., 박주형, Jin, Y., & 홍용근. (2019). Comparative systematic review of Korea domestic and international studies on sensory integration therapy in patients with autism spectrum disorder. International Journal of Contents, 15, 13-20. https://api.semanticscholar.org/CorpusID:210486647
Dacă sunteți o persoană în căutare de îndrumare pentru dvs. și/sau pentru o altă persoană aflată în grija dvs., este esențial să consultați direct un medic sau un specialist în sănătate mintală calificat pentru a primi sfaturi personalizate și adaptate specificităților situației personale. Această abordare asigură că veți beneficia de o îndrumare profesională înțeleaptă și cu adevărat relevantă pentru nevoile dvs. unice. Puteți găsi o listă de recomandări din comunitate pe site-ul DoctorADHD.com
Dacă sunteți un profesionist, accentuăm importanța angajamentului dvs. într-un proces continuu de formare profesională și educație, precum și necesitatea obținerii de supervizare clinică adecvată.
